Pentru că dacă ești american și nu ai studiat niciodată IT, nu vei știi niciodată ce e ăla USB, și dacă vrei să folosești în America e-mailul pentru a printa un atach, nu vei putea folosi yahoo-ul la lucru, că ai parole peste tot instalate pentru o zonă de confort cât mai restrânsă și care devinde de-a dreptul inconfortabilă...explicitez
Mă duc azi să printez un document la front desk. Știu de data trecută că nu prea se împacă ei cu USB-ul sau ”UBS”-ul cum îl numesc ei, așa că sunt liniștit că voi putea printa de pe e-mail documentul. Domnișoara îmi sugerează să îi trimit pe e-mailul de la lucru documentul, în momentul în care constat cu stupoare că yahoo-ul este blocat. Zis și făcut, mă duc înapoi, însă documentul nu era încă în inbox, conform aceleiași doamne, atunci, pentru că văd usb port-ul existent în unitatea centrală, propun să aduc hard drive-ul personal extern ca să rezolvăm problema. Totul părea OK. Numai că la întoarcere, o altă doamnă este la birou...și când îi arăt hard-drive-ul negru de la HP, parcă i-am arătat pisica neagră, se uită la el cam speriată și îmi explică faptul că bossul ei nu este de acord ca ea să conecteze niciun alt device la calculator. Mi se pare aproape o glumă și încerc să îi explic că e ok, dacă ea nu stie cum să procedeze, o să îmi ia 30 secunde să dau crtl+p și totul e ok, însă pare mai stabilă pe poziție decât îmi imaginam, și renunț. Celelalte paișpe calculatoare de la front desk, în mod bizar nu au port usb. (suntem în secolul XXI), șa că mi se sugerează să folosesc calculatorul din zona pentru clienți și să printez de acolo pentru că documentele vor merge direct la un printer de la consierge. Numai că acest calculator nu are decât funcția de a deschide ferestre windows, nu poți intra în niciun fișier, deci hard drive-ul redevine nefolositor. Totuși acesta nu are restricție pentru yahoo mail, așa că printez de aici documentul care nu se deschide în niciun format normal, ci într-o nouă fereastră windows, și pentru că are o formă mai deosebită, câteva cuvinte sunt ciuntite.
Cam asta a fost experiența pe care o văd definitorie pentru modul de a gândi al americanilor. Dacă nu au studiat ceva nu au deloc curiozitate sau ingeniozitate ori inventivitate. În toată povestea de azi cea mai comică mi s-a părut fața lor când au văzut hard drive-ul...de neprețuit.
