GESTAPO

Carțile despre război reușesc mereu să mă impresioneze. ”Gestapo” e prima carte de Sven Hassel pe care o citesc. In timp ce mă apropiam de finalul cărții mi-am dat seama de ce cărțile despre război impresionează mai puternic decât filmele despre război. Pentru că în carte totul e real. Suferința sau mizeria personajelor, momentele de cruzime extremă, de nebunie, de beție, de spaimă, de angoasă în fața morții, de lașitate, de curaj, sunt reale. Nimic nu este fals, în schimb dacă urmăresc un film despre război, chiar dacă acesta este impresionant la nivel vizual, cu toții știm că actorii din film sunt murdari de ketchup și nu de sânge, și poate recurgem la acest gând pentru a nu fi prea impresionați de film. În carte nimic nu ne poate ajuta în acest mod. Aici ketchup-ul nu exista, iar sângele chiar curge din nasul soldaților când aleargă mile întregi cu masca de gaze pe față. Tranșeele sunt murdare, ploaia le face și mai mizere, iar un obuz le transformă în morminte desfăcute.

Gestapo, sau poliția secretă celui de-al treilea Reich, sau cea care face ca toate cazurile de sentință la moarte pe care le-a dictat să fie ținute secret, arse. Numele celor care ajung aici sunt șterse din istorie. Simbolul pe care îl purtau era un cap de mort. Gestapo este una din instrumentele cele mai groaznice de tortura gândite vreodată de o minte diabolică. Aici supraviețuiesc numai cei care pot să îi îngroape pe alții, cei care nu au luat niciodată numele Fhurerului (Hitler) în deșert.

Cartea descrie în prima ei jmătate, și ultimele pagini, viața unui grup de soldați dintr-un regiment de corecție, adică foști pușcăriași, criminali, violatori, legionari, mercenari, care prin modul în care sunt prezentați în carte sunt simpatici în comparație cu cei din Gestapo. Acest grup de soldați foarte bine antrenați nu se teme de nimic, decât de Gestapo. Locotenentul acestora, un tip mediocru în prezentarea primei părți a cărții ajunge în centrul atenției atunci când Gestapo, prin ”Frumosul Paul” îl interoghează pentru calomnii la adresa Fhurerului. Acesta va ajunge în închisoare, unde modul în care este tratat ar fi dus la nebunie pe cei mai mulți oameni. Deși are un as în mânecă, cu privire la deznodământul sentinței lui, finalul cărții nu îl prinde în controlul situației. Pentru ceilalți soldați din unitatea de Tancuri 27 viața merge înainte, dar pentru a face asta, își face loc prin moartea care o înconjoară.